Ce este radonul?
Radonul (222Rn) este un gaz nobil, incolor și inodor ce provine din elemente radioactive prezente în mod natural în roci și în sol.
Fiind gaz, se degajă din sol având tendința de a se concentra în spații închise precum peșteri, mine, pivnițe dar și în orice încăperi de la subsol, parter sau cu o aerisire precară.
Radonul aduce cea mai mare contribuție la doza de radiații primită de populație.
Radonul se descompune în atomi radioactivi ce se pot atașa de particulele de praf care, odată inhalate, emit radiații radioactive sub forma unor particule alfa. Acestea interacționează cu organismul, putând produce transformări sau deteriorări ale celulelor țesutului pulmonar.
Timpul de înjumătățire al radonului este de 3.82 zile.
Radonul în casele noastre
Datorită diferențelor între temperatura din interior și cea a solului, mai ales pe timp de iarnă, radonul din sol se va deplasa în mod natural spre interiorul locuințelor concentrându-se în încăperile închise.
Acumularea radonului în interiorul clădirilor este o consecință a progresului tehnologic. Lucrările de izolație, geamurile închise etanș, aerisirea precară a încăperilor conduc la creșterea pe nesimțite a concentrației de radon în interior.
Nivelul de radon variază în funcție de oră, zi, anotimp și de obiceiurile de aerisire a încăperilor, putând fi substanțial diferit chiar și în două clădiri vecine.
Datorită fluctuației nivelurilor de radon pe termen lung, este necesară monitorizarea zilnică a acestora, pentru a identifica perioadele în care trebuie luate măsuri.
Riscurile expunerii la radon
Expunerea prelungită la radonul din interiorul încăperilor crește riscul apariției cancerului pulmonar. Organizația Mondială a Sănătății evidențiază în raportul asupra radonului din clădiri*, faptul că acesta reprezintă principala cauză de cancer pulmonar la nefumători. Combinația dintre fumat și expunerea la radon prezintă un risc individual de cancer pulmonar substanțial mai mare decât fiecare factor luat separat, în timp ce fumatul amplifică acest risc pentru populație.
Riscul apariției cancerului pulmonar crește odată cu nivelul de radon și cu expunerile prelungite la radonul acumulat în interior.
* WHO Handbook on Indoor Radon – A Public Health Perspective, 2009
Cum se măsoară radonul?
Măsurătorile de radon sunt simplu de efectuat, dar este necesar să fie stabilite protocoale naționale care să asigure faptul că orice laborator autorizat pentru acest tip de determinări respectă criteriile de acuratețe și performanță a rezultatelor furnizate.
Măsurătorile pe termen lung sunt de preferat deoarece pot oferi o valoare medie anuală a concentrației de radon. Măsurătorile pe termen scurt nu sunt potrivite, datorită variațiilor mari ale concentrației de radon între zi și noapte, între vară și iarnă. Detectorii de radon care înregistrează din oră în oră nivelul de radon sunt deosebit de utili, deoarece oferă un grafic al variației concentrației activității de radon în aer. Pe baza acestui grafic, se pot identifica intervalele în care este necesară aerisirea suplimentară a încăperilor.
Măsurătorile de radon sunt efectuate cu detectori de radon:
- Detectori activi – oferă un grafic al variației concentrației activității de radon în aer. Pe baza acestui grafic, se pot identifica intervalele în care este necesară aerisirea suplimentară a încăperilor.
- Detectori pasivi – oferă o valoare medie a concentrației de radon pentru intervalul de măsurare (2-3 luni).
Legislație
Directiva Europeană 2013/59/EURATOM, transpusă în legislația noastră în Legea nr. 63/2018 ce modifica Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea activităților în domeniul nuclear, prevede necesitatea protecției împotriva expunerii la radonul din interiorul locuințelor și al locurilor de muncă, prin identificarea acelor situații în care concentrația activității radonului în aer depășește nivelul de referință mediu anual stabilit la 300Bq/m3 .
Prioritatea Planului Național de Acțiune la Radon o reprezintă identificarea riscurilor pe termen lung rezultate din expunerile la radon iar primul pas îl constituie identificarea locurilor de muncă în care concentrația radonului depășește nivelul de referință stabilit prin lege.
Acest lucru se constată prin măsurarea concentrației activității de radon în aer de către un laborator autorizat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.
Informații pentru autorități și angajatori
Nivelul de radon acumulat în interior depinde de o serie de factori ce variază de la structura geologică a zonei până la tipul de ventilație a aerului din încăpere sau natura muncii desfășurate în spațiul respectiv.
Există însă zone în care nivelul de radon este mai mare. Fiecare țară europeană a publicat o hartă a radonului în care sunt evidențiate zonele cu concentrații ridicate de radon.
Informații pentru angajatori
Radonul este identificat ca potențial pericol dacă locul de muncă se încadrează în următoarele situații:
- Este construit într-o zonă recunoscută ca având o concentrație ridicată de radon (Radon Affected Area).
- Există activități care se desfășoară în spații situate la subsol sau parter, ori clădirea dispune de un sistem de ventilație cu circuit închis.
- Se lucrează în mine, peșteri sau în spații situate sub nivelul solului.
În clădirile sau încăperile identificate cu risc trebuie efectuate măsurători pentru a stabili nivelul de radon și a-l monitoriza cu regularitate.
Dacă nivelul de radon măsurat depășește nivelul de referință de 300 Bq/m3, atunci trebuie întreprinse acțiuni de remediere. În cazul în care, după implementarea măsurilor de remediere, nivelul de radon contină să depășească nivelul de referință, atunci se aplică cerințele specifice situației de expunere planificată.
Puteți solicita o ofertă personalizată de detectori de radon aici.
Măsurarea nivelului de radon trebuie făcută doar în acele spații folosite cu regularitate, nu și în cele folosite ocazional.
Informații pentru autoritățile locale
Autoritățile locale au obligația de a informa populația cu privire la riscurile asociate expunerii la radon și de a lua măsuri de remediere a clădirilor cu acces public, acolo unde în urma măsurătorilor efectuate se găsesc valori ce depășesc nivelul de referință (300 Bq/m3).
De asemenea, autoritățile locale au datoria de a implementa, împreună cu instituțiile responsabile (Inspectoratul de Stat în Construcții, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale) măsuri de prevenire a pătrunderii radonului în clădirile noi.
Programul de reducere a concentrației de radon din interiorul clădirilor va fi armonizat cu alte programe existente (programe de calitatea aerului, de eficientizare a energiei, anti-fumat etc.).
O atenție deosebită trebuie arătată clădirilor cu acces public în care persoanele staționează o perioadă îndelungată (creșe, grădinițe, școli, spitale, cămine de bătrâni).
Informații pentru autoritățile locale
Autoritățile locale au obligația de a informa populația cu privire la riscurile asociate expunerii la radon și de a lua măsuri de remediere a clădirilor cu acces public, acolo unde în urma măsurătorilor efectuate se găsesc valori ce depășesc nivelul de referință (300 Bq/m 3 ).
De asemenea, autoritățile locale au datoria de a implementa, împreună cu instituțiile responsabile (Inspectoratul de Stat în Construcții, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale) măsuri de prevenire a pătrunderii radonului în clădirile noi.
Programul de reducere a concentrației de radon din interiorul clădirilor va fi armonizat cu alte programe existente (programe de calitatea aerului, de eficientizare a energiei, anti- fumat etc.).
O atenție deosebită trebuie arătată clădirilor cu acces public în care persoanele staționează o perioadă îndelungată (creșe, grădinițe, școli, spitale, cămine de bătrâni).
