Când și când ne aducem aminte de copilăria noastră – și ne amintim că alergam pe afară cam toată ziua: ne jucam șotronul, rațele și vânătorii, de-a v-ați ascunselea… Despre dormitul la prânz nu se punea problema, mergeam la culcare doar atunci când eram chemați imperativ de mama sau bunica.
Copiii noștri, astăzi, trăiesc o altfel de copilărie. Diferită, poate, de a noastră. Jocurile copilăriei lor sunt altele și se petrec de regulă în interiorul clădirilor. Aerul pe care îl respiră copiii noștri este important pentru creșterea și dezvoltarea lor armonioasă. Am devenit atenți la ce le dăm să mănânce, dar ne-am gândit oare ce fel de aer respiră atunci când petrec atât de mult timp în interior?
Importanța calității aerului respirat de copiii noștri
Calitatea aerului din interior este corelată cu sănătatea și cu performanțele copiilor noștri, fapt demonstrat de rezultatele proiectului european SINPHONIE – Schools Indoor Pollution and Health. Rezultatele studiilor efectuate în România le puteți vedea aici și arată că sunt multe de îmbunătățit în ceea ce privește calitatea aerului respirat de copiii noștri.
Cu Airthings Wave Plus pot fi măsurați 6 parametri importanți pentru calitatea aerului:
Umiditatea relativa a aerului – care ar trebui să fie în jurul valorii de 50% (40 ÷ 60%). Creșterea umidității în interior conduce la apariția de mucegaiuri, ciuperci, bacterii care pot cauza probleme respiratorii, alergii și astm.
“Healthy Homes Barometer 2017 – Buildings and Their Impact on the Health of Europeans” constată o creştere alarmantă a concentraţiei de alergeni în clădirile ai căror pereţi au fost placaţi cu polistiren şi care au ferestre PVC care împiedică o bună ventilaţie: în 2017, 2,2 milioane de europeni sufereau de astm bronşic.
Gaze organice volatile – vrem curățenie pentru copiii noștri, dar sunt situații în care produsele de curățenie pot mirosi puternic, afectând calitatea aerului pe care îl respiră.
Temperatura – tindem să încălzim excesiv încăperile de joacă ale copiilor noștri. Ei aleargă, transpiră, devin sensibili la schimbările bruște de temperatură existente între interior și exterior.
Dioxidul de carbon – concentrații crescute de CO2 conduc la disconfort (oboseală, somnolență, dureri de cap).
Presiunea – acest parametru este corelat cu temperatura și umiditatea aerului.
Radonul – considerat de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind prima cauză de cancer pulmonar pentru nefumători, https://www.who.int/ionizing_radiation/env/9789241547673/en/.
Radonul este un gaz radioactiv care se degajă în mod natural din pământ și care se acumulează în spații închise, la subsolul și parterul clădirilor. Se descompune în aerul din interior și dă naștere unor descendenți de viață scurtă (Poloniu 218, Poloniu 214, Plumb, Bismut) care se atașează de particulele de praf și de aerosoli și, prin inhalare, descendenții radioactivi ajung în plămâni, unde emit radiații alfa, care rup legăturile ADN și produc deteriorări ale țesutului care pot conduce în final la cancer pulmonar.
Încă din 1988, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a declarat radonul ca fiind carcinogen uman. Radonul reprezintă un indicator al calității aerului care trebuie monitorizat cu regularitate, conform reglementărilor internaționale, transpuse în legislația noastră, prin Planul Național de Acțiune la Radon, aprobat în vara lui 2018.
De ce radonul din interior a devenit o problemă ACUM, deși s-a găsit dintotdeauna în solul pe care sunt construite casele noastre sau instituțiile în care învață copiii noștri?
Pentru că acum acoperim pereții cu polistiren, ne asigurăm că folosim ferestre și uși care se închid etanș, aerisim insuficient încăperile. Deși o sursă naturală de radiații, care în trecut nu ne-a creat probleme, acum radonul reprezintă o consecință a progresului tehnologic, pe care trebuie să o gestionăm cu seriozitate și responsabilitate.
Nivelul de radon prezent în aerul din interior depinde structura geologică a solului pe care este construită clădirea, de modul în care a fost construită (fisuri, goluri de aer în fundație, materialele de construcție etc.) și de modul în care clădirea este folosită și aerisită. Acesta variază în funcție de anotimp – fiind mai mare iarna decât vara, în funcție de zilele săptămânii – în weekend se aerisește mai des / se face curățenie și în funcție de orele din zi – radonul se acumulează în timpul nopții.
Monitorează caliatatea aerului din interior cu Wave Plus
